Dor. Mi-era
dor de zăpăceala și fumul de eșapament cu densitate constanta din București. De
controlorii nemiloși din RATB care își ocupa posturile de la 6:43 antemeridian.
De șoferii care iti taie calea, chiar dacă tu esti un simplu pieton traversând regulamentar. De parcangii de peste
tot, de chelnerii care te fac cu ou si cu oțet daca nu le convine bacșișul. De meltenii de pe lipscani care stau 3 ore cu o apa si 5 paie. De împărțitorii de flyere cu
misa lui bivolaru de la victoriei, de zgomotoșii ce-căcat-mai-căutați-încă-la-noi-in-țară de italieni. De “papushe”, ”gagico”, “miss”,
“fratzica”.
Acum fără urma de ironie, nu zic ca muream de nerăbdare sa ma întâlnesc cu toate cele de
mai sus, dar face parte din farmecul orașului, din coloritul lui. Ei, de asta
imi era mie dor. De neprevazut, de situații care nu au nicio tangenta cu vreun
program sau planificare. Îmi place sa nu pot raspunde la intrebarea “ce o sa
faci peste nu-stiu-cat timp?”.
Mami,
eu nu știu nici unde o sa fiu maine, d-apai peste 5 ani. Spontaneitate, furie, blackout, exuberanta, mindfuck. Prin asta am trecut in ultimele 3 zile de cand
m-am intors in Bucuresti. Daca ar fi sa aleg un grafic reprezentativ pentru evenimentele din
ultimul timp as zice clar sinusoida. Si de ce sa sa fiu
ipocrita si sa zic ca nu imi place?! :P
Nu stau sa
va plictisesc cu povestirile de genul unde am fost, ce am vazut, cu cine, ce am
baut bla bla, nu are rost ca și asa nu mai ai cum sa ascunzi nimic, facebookul e ca bârfitoarea liceului, le știe pe toate si pe toți.
Aveam intr-o perioada o
politica ceva mai reticenta si rezervata in ceea ce privește facebookul si
densitatea postarilor pe pixel pătrat. Dar, intrucat de luni nu am avut net, in
afara de momentele in care mai furam de pe la vecini, multitudinea de
check-in-uri si poze postate, dar nu de subsemnata pe persoana fizica, nu a întârziat sa apară. Cel mai multumesc mare la prietenii mei care are grija de viata
mea - fanii mei care ma citeaza in acest moment sublim al vorbirii scrierii * menține analiza
pe text, stoopid* citirii, se stieee…tieee…ieee ! O mica pană de semnal presărată cu doar un strop de anacolut din sfera inculturii et le voila !
Anyhoo,
apropo de neprevazut. Eram marți dup-amiaza pe la orele 1630 la o cafea cu o
prietena si filozofam in draci. Dupa vreo 30 de minute de vorbit incontinuu,
imi dau seama ca incepusem sa obosesc, mi se uscase și gâtul, zic ia sa iau o
pauza măcar până se duce ea la baie, gândindu-ma deja la urmatorul
argument pe care urma sa îl dezbatem. Cu planul bine format in mintea mea
super-bine organizata, îmi propun sa privesc în jurul meu, sa mai observ. Btw, asta e un hobby de-al meu,
mai ales când oamenii sunt atât de diferiți. Siiiiiiii ce vede subsemnata la 2
mese distanta???? O combinație intre David Duchovny si Jon Bon Jovi aruncand
priviri timide înspre masa noastra, probabil din cauza patosului utilizat in sublinierea punctului de vedere. Bineînțeles: pană totală, blank, mi-am uitat chiar și argumentul atât de bine-înrădăcinat in căpșorul meu holbându-ma ca nesimțita.
In fine, o sa mai trec pe la Starbucks la victoriei, poate pe lângă o cafea buna, ma aleg si cu o priveliște frumoasa :D
In fine, o sa mai trec pe la Starbucks la victoriei, poate pe lângă o cafea buna, ma aleg si cu o priveliște frumoasa :D
Iar asa pe sfarsit sa las câteva impresii si de la camin. Sper sa nu ma pripesc cu concluziile daca spun ca imi place mult tare ! Nu mi-am cunoscut decat o colega de camera si am vorbit prea putin timp ca sa imi pot face o parere, dar firea mea optimista imi amana grijile pentru luni.
Absofuckinglutely genius.
Stay tuned
! Hugs&kisses !
