Am ales sa scriu intai ipotezele si sa las concluziile pentru partea a 2a pentru a putea strange cateva pareri inainte.
Astfel, cercetarile au demonstrat ca primul caz, cel al Evelinei, este unul cat se poate de comun. Si nu ma refer la problema infidelitatii, cat la ideea aparitiei fricii. Frica de a o lua de la capat. Frica de a nu trece din nou prin experienta persoanei inselate. In momentul in care a acceptat sa reinnoade relatia, in mintea Evelinei a aparut o lista de argumente pro si contra si, aparent, cele pro au cantarit mai mult decat celelalte.
Ea considera ca din moment ce l-a iertat si i-a mai dat inca o sansa, el nu va fi atat de prost incat sa isi bata joc de sansa asta si sa repete greseala. Daa, asta se intampla cam in 15% din cazuri. Totusi, frica de a pierde tot ceea ce a investit in relatie a ingrozit-o atat de mult incat a inceput sa creada in cele 15 procente, acceptand chiar sa continue relatia fara incredere in partener. Ceea ce din punctul meu de vedere este idioteniea vietii.
De aici pornesc in general problemele: verificarea constanta a mesajelor, apelurilor, comportament obsesivo-compulsiv in momentul in care el nu raspunde la telefon, scenarii mentale fara final fericit, stres continuu si gelozie in cantitati industriale care duce la certuri seculare. “- Fata, cred ca asta ma insala. - De ce spui asta? - Pai ieri a uitat capacul la toaleta ridicat, probabil pentru ca era prea ocupat sa se gandeasca la cine stie ce fufa… - Esti paranoica, fa-i niste teste, ai sa vezi ca e in ADN-ul fiecarui barbat sa uite amanuntul asta.”
Sa spunem insa ca in cazul fericit se aplica cele 15 procente. Tipului chiar ii pare rau de ceea ce a facut si vrea ca totul sa mearga bine in relatie. Asta pana se trezeste cu Miss Obnoxious langa el si isi da seama ca ea nu mai este persoana de care se indragostise. Pe de alta parte, daca si tipul sufera de gelozie cronica, fiindu-i teama ca ea sa nu ii plateasca lui cu aceeasi moneda, relatia va putea fi tradusa prin stres si certuri. Care cu timpul vor innabusi pasiunea si dragostea. Deci no happy ending unless you’re willing to forgive and forget.
Poti oare sa faci asta? Eu cred ca se poate, atata timp cat esti dispus sa renunti la orgoliu si sa iti asumi riscul de a fi inselat din nou. Asta nu inseamna ca se va si intampla, asta inseamna doar ca ii mai dai relatiei o sansa. Ca in fond dragostea se mentine in doi, nu doar in controlul unuia si a orgoliului sau.
Sa privim putin situatia si prin prisma celui care insala. Probabil toti am avea impulsul de a-l condamna, de a-l eticheta The Bad Guy. Totusi gestul lui nu arata decat lasitate, nu si dorinta de a face rau celeilate persoane. Din moment ce a inselat, mai mult ca sigur ca existau anumite probleme in relatie, probleme pe care nu a vrut sa le aduca in discutie din diferite motive si a ales sa le ignore.
Deci lipsa comunicarii nu este niciodata o alternativa fericita, duce doar la confuzie si probleme.
Adevarul este ca putini sunt cei care au curajul sa deschida ochii si sa vada situatia exact asa cum este ea. Si mai putini sunt cei care poseda cojones si incheie relatia cand ajung la concluzia ca problemele nu mai au cum sa fie rezolvate. Eu nu ma numar printre ei.
Dar voi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu