Azi da

Azi este o zi importanta din multe puncte de vedere.

10.02.2011 va ramane intotdeauna in amintirea mea ca fiind ziua cand mi-am vazut pentru prima data orarul pentru semestrul II. Si de asemenea, o voi tine minte ca ziua cand am folosit nenumarate moduri verbale de a trimite Academia de Studii Economice (cu toate cele 9 cladiri ale ei) in anumite orificii ale fondatorilor ei si pe acestia in sorginti. Da.

Din 4 (patru) zile de facultate pe saptamana, 3 (trei) incep de la 7:30 (prea dureros pentru transpunerea in litere). Si asta nu ar fi atat de oribil daca nu ar incepe cu seminarii. SEMINARII ! a.k.a. P.E.O. (Prezenta Este Obligatorie). Presimt ca notele mele vor suferi mai ceva decat evreii in timpul Holocaustului din simplul motiv ca imi este atat de greu tinzand spre imposibil sa ma trezesc din crucea noptii. In dictionarul meu propriu, ora 6 reprezinta crucea noptii, dimineata insemana dupa 10 incolo. Dar ce bine (!) ca s-au gandit cei care se ocupa cu orarul, cel mai probabil secretara aia nesuferita sa exclame nuuu, mami, nu asa merge treaba. Cum sa iti continui tu activitatea de huhurez si sa inversezi momentele de somn ale oamenilor normali ?! Ia trezeste-te tu devreme sa ajungi la nenorocitele de seminarii !

Gata. M-am calmat. Stai, nu. M-am enervat atat de mult cu orarul asta incat am uitat de celelalte momente care au marcat ziua de azi pe care voiam sa le amintesc.

Aa, da. Chiar voiam sa comentez putin despre serviciile Postei Romane. Oameni buni (am inceput ca Stefan Banica Jr), voi face pe Vox Populi si voi spune ca noi (acesta este un “noi” general, a se citi cu sensul de “populatia”) nu vrem sa ne mai calcati coletele in picioare. Inteleg ca sunteti frustrati de munca voastra, probabil v-ati dorit si voi sa fiti manageri executivi si directori generali si sa va jucati toata ziua Solitaire in biroul vostru de sticla. Dar noi, platitorii de taxe si impozite, contribuabilii romani si coletele noastre care pot cuprinde obiecte fragile chiar nu avem nicio vina ca acum livrati pachete. Asta este munca voastra si tot respectul pentru cei care si-o exercita in mod responsabil. Celorlalti le adresez antonimul propozitiei dinainte.

Da, as mai avea ceva de adaugat si despre oamenii care nu stiu sa iti respecte intimitatea cu bancomatul atunci cand vrei sa efectuezi o tranzactie cum ar fi retragere de numerar. Sa nu mai zic ca sunt si putin paranoica cand vine vorba de chestii de genu. Si imi vine si peste mana sa ma intorc sa ii zic “Nene, te superi ?! Unii incearca sa efectueze tranzactia activului, pe credit, Contul la banca, naiba mai stie ce numar avea, mi-am lasat manualul de conta la Bucuresti.” Mdaa, nu fac asta. Dar ar fi amuzant. Imi imaginez ca dupa aceasta replica as avea in fata expresia perplexitatii insasi. Supier. (a se citi super cu accent moldovenesc, nu un derivat din familia lexicala a cuvantului “supa”)

Sincer, nu prea imi vine in minte  niciun mod smooth si inteligent prin care sa inchei postul, dar tare mult as vrea sa ma ridic din fotoliul meu galben, sa renunt la functia de couch potatoe si sa intreprind o activitate mai putin sedentara, ca de exempluuu… sa ma uit la un serial sau ceva :D (da, Alex, ma apuc imediat de How I Met your Mother pentru ca tocmai am primit notificarea ca s-a terminat downloadul :P)

Asa caaa.. Tootles !